Felul de a fi al umbrelei

Nu cunosc îndeajuns felul de a fi al umbrelei. Nu ştiu nimic nici măcar despre felul de a fi al Argentinei. Am, în loc de trup, o şenilă, o scară, o nucă, un calorifer şi o puşcă. Un dumnezeu verde apare în fiecare joi la televizor şi îmi spune că nu este pentru mine o astfel de viaţă. Îmi trag sufletul din pungă, precum aurolacul din Gara Nicolina. Într-un buzunar secret, port cu mine dorinţa ca o senzaţie de déjà vu. O astfel de viaţă nu este pentru tine, băiete, îmi spune, în fiecare zi, un dumnezeu alb-negru, un pălărier care apare în fiecare joi la televizor cu o hartă mare a trupului în braţe.