Istoric vorbind, prima organizare strategică a cunoașterii a dat-o filosofia. În Grecia antică, în momentul în care Pythagoras a spus despre sine că nu este un înțelept, ci un iubitor de înțelepciune, atunci a apărut prima strategie de organizare a modurilor de cunoaștere.
În acest sens, gândirea strategică începe de la prietenia cu o cunoaștere. E un fel de a spune că, la începutul ei, orice mod de cunoaștere este o pasiune și este despre pasiunile cunoașterii.
Starea de excelență trebuie să plece mereu de la o organizare sstrategică a cunoașterii în sensul unei knowledge wisper.
